Totalul afișărilor de pagină

duminică, 8 iulie 2012

Acer campestre (Jugastru)

Acer campestre 60-80 cm - Artar - Jugastru

Descriere:

Acer campestre (Jugastru) este o specie de interes forestier, apreciata ca esenta de amestec in etajul II al padurilor de stejar si gorun, tufarisuri, melifer. Protejeaza si amelioreaza solul. Jugastrul este un arbore cu lemn alb si tare, cu scoarta rosiatica, care creste frecvent in campie si in regiunea de deal. Jugastrul este un arbore melifer. Lemnul dur de jugastru este folosit in industria mobilei, la confectionarea de unelte agricole, carute, manere de scule si instrumente de desen.

Utilizare peisagistica:

Excelent pentru zonele rezidentiale ca un copac de gazon, poate fi format gard viu, este o alegere buna pentru zonele urbane.

Amplasare:

  • planta de gradina

Origine:

Europa, Orientul Apropiat si Africa

Familia:

Aceraceae

Gen:

Acer

Specia:

Campestre

Ordinul:

Sapindales

Forma:

verticala, stufoasa

Aspect:

arbore

Caracteristici:

tulpini si frunze decorative

Frunze:

Frunzele sunt glabre, palmat-lobate 5 sau 3 lobi, lungi pânã la 8 cm.

Flori:

Florile apar primãvara dispuse în corimbe compuse, sunt poligame și au culoarea verzui.

Fructe:

Fructele sunt disamare cu aripi întinse, orizontale.

Intretinere:

Bonsaii din jugastru se pot realiza foarte usor prin tunderi repetate, o legare cu sarma a intregii plante, nefiind necesara. Legarea cu sarma, daca se impune, trebuie facuta pe ramurile nou lemnificate, deoarece dupa ingrosare acestea devin destul de rigide si exista riscul de rupere. Reducerea dimensiunii frunzelor se poate realiza printr-o defoliere totala a plantei in luna iunie. Tunderile anuale au ca rezultat, in afara de controlul asupra coroanei, si reducerea distantei internodale.

Expunere:

Jugastrul are nevoie de foarte multa lumina si se simte bine in soare direct tot timpul zilei. Ca bonsai, poate fi amplasat si intr-o zona cu lumina puternica dar indirecta, insa trebuie controlata permanent dimensiunea frunzelor.

Substratul:

Ca exigenþe ecologice, jugastrul este mai termofil decat ceilalti paltini, dar mai putin exigenti fata de sol. Cele mai propice sunt solurile aluvionare, dar nu lipseste de pe solurile compacte, uscate, carbonatice. Suporta si o oarecare salinizare si umbrire.

Ingrasaminte:

Fertilizarea se face de primavara pana toamna, o data la 2 saptamani cu un ingrasamant echilibrat. Se poate folosi si un fertilizant pentru plante obisnuite, dar dozajul va fi redus la jumatate. Iarna e indicat ca fertilizarea sa fie intrerupta.

Temperatura:

Suporta fara probleme clima din tara noastra dar, daca este tinut in vasul specific bonsai, e bine sa-l ferim de temperaturi sub -15°C sau de peste +35°C. Plantele tinere trebuie ferite de inghet.

Udare:

Udarea se va face cu masura, specia nefiind mare iubitoare de apa. Cu toate acestea, substratul nu trebuie sa ramana niciodata complet uscat.

Inmultire:

Inmultirea se poate face primavara, din seminte sadite dupa o perioada de 3 luni de stratificare sau prin butasire, folosind butasi semi-lemnificati. Vara se poate efectua un marcotaj aerian.

Transplantare:

Daca este pastrat in ghiveci replantarea jugastrului este bine sa fie facuta, daca nu anual, cel putin o data la doi ani. Chiar daca specia are o crestere lenta, radacinile se dezvolta relativ repede si tind sa acapareze intreg spatiul din vas.

Boli:

Cea mai intalnita afectiune este ofilirea ramurilor, provocata de o ciuperca ce ataca straturile de alburn. Pentru salvarea plantei se impune indepartarea ramurilor afectate. Pana la vindecare, nu se vor efectua alte operatii iar fertilizarea va fi redusa sau intrerupta. Dat fiind ca infectia are loc in tesuturile profunde ale plantei, folosirea unui fungicid nu are efectul asteptat.

Daunatori:

Cei mai frecventi daunatori sunt afidele, paduchii lanosi si plosnitele. Acestea din urma gauresc nervurile frunzei ori petiolul, de unde sug seva. Pot provoca o cadere masiva a frunzelor dar acest fapt nu pune in pericol viata plantei. Este de dorit sa prevenim in loc sa combatem; de aceea, folosirea unui insecticid o data pe luna poate tine departe musafirii nepoftiti.

Acer campestre – Jugastru

Familia Aceraceae

Descriere

Bonsai Acer campestre
Bonsai Acer campestre

Este un arbore cu o crestere lenta, care in natura poate atinge inaltimi de 10-15 m. Spre deosebire de celelalte genuri de artar, jugastrul nu dezvolta ramificatii atat de bogate, iar frunza nu este foarte decupata. Tot specific speciei este si faptul ca ramurile nu se ingroasa usor, bonsaii realizati avand o silueta zvelta si delicata. Pentru bonsai, cea mai indicata varietate este Acer campestre compactum, un soi pitic care in natura creste pana la 2-3 m inaltime, iar frunzele au dimensiuni mult mai mici.

Intretinere

Jugastrul are nevoie de foarte multa lumina si se simte bine in soare direct tot timpul zilei. Ca bonsai, poate fi amplasat si intr-o zona cu lumina puternica dar indirecta, insa trebuie controlata permanent dimensiunea frunzelor. Suporta fara probleme clima din tara noastra dar, dat fiind vasul specific bonsai, e bine sa-l ferim de temperaturi sub -15°C sau de peste +35°C. Plantele tinere trebuie ferite de inghet.
Udarea se va face cu masura, specia nefiind mare iubitoare de apa. Cu toate acestea, substratul nu trebuie sa ramana niciodata complet uscat. Fertilizarea se face de primavara pana toamna, o data la 2 saptamani cu un ingrasamant echilibrat, de preferinta special pentru bonsai. Se poate folosi si un fertilizant pentru plante obisnuite, dar dozajul va fi redus la jumatate. Iarna e indicat ca fertilizarea sa fie intrerupta. Jugastrul este foarte tolerant in privinta substratului, singura conditie fiind ca acesta sa aiba un drenaj bun. Se simte la fel de bine si intr-un sol acid si intr-unul alcalin.
Replantarea jugastrului este bine sa fie facuta, daca nu anual, cel putin o data la doi ani. Chiar daca specia are o crestere lenta, radacinile se dezvolta relativ repede si tind sa acapareze intreg spatiul din vas.

Formare

Bonsaii din jugastru se pot realiza foarte usor prin tunderi repetate, o legare cu sarma a intregii plante, nefiind necesara. Legarea cu sarma, daca se impune, trebuie facuta pe ramurile nou lemnificate, deoarece dupa ingrosare acestea devin destul de rigide si exista riscul de rupere. Reducerea dimensiunii frunzelor se poate realiza printr-o defoliere totala a plantei in luna iunie. Tunderile anuale au ca rezultat, in afara de controlul asupra coroanei, si reducerea distantei internodale.

Inmultirea

Se poate face primavara, din seminte sadite dupa o perioada de 3 luni de stratificare sau prin butasire, folosind butasi semi-lemnificati. Vara se poate efectua un marcotaj aerian.

Boli si daunatori

Cea mai intalnita afectiune este ofilirea ramurilor, provocata de o ciuperca ce ataca straturile de alburn. Pentru salvarea plantei se impune indepartarea ramurilor afectate. Pana la vindecare, nu se vor efectua alte operatii iar fertilizarea va fi redusa sau intrerupta. Dat fiind ca infectia are loc in tesuturile profunde ale plantei, folosirea unui fungicid nu are efectul asteptat.
Cei mai frecventi daunatori sunt afidele, paduchii lanosi si plosnitele. Acestea din urma gauresc nervurile frunzei ori petiolul, de unde sug seva. Pot provoca o cadere masiva a frunzelor dar acest fapt nu pune in pericol viata plantei. Este de dorit sa prevenim in loc sa combatem; de aceea, folosirea unui insecticid o data pe luna poate tine departe musafirii nepoftiti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu